09-10-2012

Dr. JOEL WALLACH este vestit în SUA.
În anul 1991 a fost propus pentru acordarea Premiului NOBEL

"Ceea ce veți afla din aceste rânduri vă poate schimba total părerea despre medicina actuală, schimbând radical soarta dumneavoastră și a celor apropiați.

Sunt foarte bucuros că ne-am întâlnit astăzi. Eu am crescut la o fermă, la sud de Saint-Louis, Missouri. În anii ’50 am început cu creșterea vitelor pentru carne. Probabil știți că singura cale de a câștiga bani la țară este de a cultiva singuri hrana. Noi tocăm porumbul, boanele și făina la moară și adăugăm în acest conținut vitamine și minerale. Așa preparăm noi hrana bovinelor. După 6 luni aceste vite puteau fi expuse la piață și vândute. Noi efectuăm o selecție păstrând cele mai frumoase cornute. Ce-i interesant, făcând acest lucru pentru vite, noi înșine, nu foloseam nici un fel de minerale și vitamine, însă eram tineri și doream să trăim până la vârsta de 100 de ani fără nici un fel de boli și neajunsuri. Acest lucru m-a frământat foarte mult și l-am întrebat pe tatăl meu: “Tată, spune-mi de ce nu faci și pentru noi același lucru pe care-l faci pentru vite?”. Atunci tata m-a făcut să gândesc corect, spunându-mi: “Mai bine taci. Tu trebuie să prețuiești faptul că zilnic mănânci produse proaspete de la fermă, sper că înțelegi acest lucru?”  Eu desigur n-am mai întrebat nimic pentru că nu voiam să mă lipsesc de prânz sau de masa de seară. Mai târziu am intrat la Școala Agricolă și dobândind cunoștințe superioare, m-am specializat în domeniul zootehniei, culturilor de câmp și a solului. Ulterior, am plecat pentru 2 ani în Africa, unde mi-am realizat visul din copilărie de a lucra cu Maur Parkins, un om extraordinar. După 2 ani am primit o telegramă și o invitație pentru a lucra la Grădina Zoologică din Saint-Louis. Institutul Național al Sănătății a oferit Grădinii Zoologice o sumă în valoare de 7.800 $ ,iar ei aveau nevoie de un medic veterinar care să facă autopsii animalelor ce mureau de moarte naturală. Eu am fost de acord, dar sub răspunderea mea era nu numai autopsia animalelor decedate pe cale naturală, ci și să găsesc și să urmăresc speciile și exemplarele suprasensibile la poluarea mediului înconjurător, deoarece la începutul anilor ‘60 nimeni nu știa nimic sigur despre problemele ecologice și catastrofele ecologice.

Urmărind cauzele deceselor oamenilor și ale animalelor, am efectuat 17.500 autopsii, am ajuns la următoarea concluzie: “Fiecare om sau animal decedat pe cale naturală a murit din cauza hranei sărace, adică din cauza deficienței substanțelor nutritive”.

Am fost nevoit să mă întorc la învățat și să devin medic, iar acest lucru mi-a permis să folosesc toate cunoștințele despre nutriție acumulate și din sfera veterinară. Nu-i de mirare că totul a început să funcționeze.

Astăzi vreau să vă împărtășsesc și dumneavoastră cunoștințele căpătate, deducțiile și rezultatele la care am ajuns în acești 10-12 ani și dacă luați din această lecție măcar 10% din ceea ce o să citiți, o să vă puteți păzi de multe neplăceri, suferințe, o să economisiți o grămadă de bani și o să vă prelungiți cu mulți ani viața.  

POTENȚIALUL GENETIC AL LONGEVITĂȚII VIEȚII ESTE DE 120-140 DE ANI

La ora actuală putem enumera 3 națiuni ai căror reprezentanți trăiesc până la vârsta de 120-140 de ani: în Orient, în Tibet și în China de Sud. Aceștia au fost enumerați din anul 1964 de către Djemson Hilton în cartea „Orizontul pierdut”. Cel mai bătrân om, conform datelor acelei cărți, era doctorul Li din China, născut în Tibet. La vârsta de 150 de ani a primit de la conducerea Chinei un act care adeverea faptul că avea acea vârstă și că s-a născut în anul 1677. Când a împlinit vârsta de 200 de ani el a primit un nou Certificat. Acest act adeverește faptul că el a decedat la vârsta de 256 de ani, în anul 1933.

În anul 1973, în numărul din ianuarie al revistei „Național Geographic” a apărut un articol aparte despre oamenii care au trăit peste 100 de ani. Aceste materiale erau însoțite de fotografii extraordinare prin calitatea cărora era dovedită acea vârstă. Din acea multitudine de fotografii am memorat 3 din ele. În una din ele era prezentată o femeie de 136 de ani. Ea stătea în fotoliu și fuma o țigara cubaneză, bea vodcă, luând parte la o petrecere. Se distra de minune fără a fi la pat într-unul din acele azile pentru bătrâni, unde trebuie să plătești 2.000 $ pe lună din contul tău. Ea se bucura de viață la cei 136 de ani. În altă fotografie erau prezentate două cupluri, sărbătorind 100 și respectiv 115 ani de la căsătorie. A treia fotografie arăta un bărbat care culegea ceai în munții Armeniei, ascultând un mic aparat de radio. Conform mărturiei lui și ale înscrisurilor datelor de naștere ale copiilor lui, el avea vârsta de 167 de ani-fiind cel mai bătrân om de pe planetă în acea perioadă.

Așa că, să nu vă scadă moralul băieți, deoarece mai este o speranță!

Iar acum puțină știință.

În noiembrie 1993, în Arizona, s-a efectuat un experiment foarte interesant. Trei cupluri au petrecut 3 ani în izolare unde se hrăneau cu alimente și hrană sănătoasă, inspirau aer curat și beau apă curată fără impurități. Când s-a încheiat experimentul, au fost examinați de medicii gerontologi din Universitatea Californiană din Los Angeles. Toate datele analizelor sângelui și a altor funcții vitale ale organismului au fost introduse în computerul Universității. Prognoza computerului a fost următoarea: dacă acești oameni ar continua să trăiască în acest regim, atunci ei ar putea trăi până la vărsta de 165 de ani și toate acestea demonstrând că e posibil să trăiești 120-140 de ani.

Sunt două lucruri esențiale care trebuie urmărite pentru a face parte dintre longevivi. Dacă doriți să ajungeți până la vârsta de 100-140 de ani este foarte important:

Trebuie să vă feriți de pericole, să nu călcați pe „grenade”, adică să vă feriți de pericolele pentru care nu merită să riscați. Desigur, dacă jucați ruleta rusească, fumați, beți, vă avansați spre mijlocul autostrăzii cu mare viteză în timpul orei de vârf, atunci puține șanse aveți să ajungeți la vârsta de 120 de ani. Toate acestea sună hazliu căci nici nu vă imaginați că mii de oameni mor din această cauză anual. Și eu vreau ca voi să vă gândiți asupra acestui lucru. Cu alte cuvinte, dacă aveți ocazia să preîntâmpinați boala, în special aceea incurabilă, trebuie neapărat să vă folosiți de ea.

Trebuie să faceți numai acele lucruri care vă fac bine. Organismului dumneavoastră îi sunt necesare 90 suplimente nutritive: 60 minerale, 15 vitamine, 12 aminoacizi și 3 acizi grași. Îin total 90 suplimente în dieta zilnică. În caz contrar, în organismul dumneavoastră vor apărea bolile cauzate de insuficiența acestora. Astăzi despre aceste lucruri scrie în ziare, se vorbește la TV și la posturile de radio. Medicii discută permanent cu noi despre aceste lucruri numai că nu datorită obligației profesionale, ca medici. Să nu credeți că medicii sunt aceia care cer revistelor să publice aceste materiale, nu. Acest lucru se întâmplă deoarece aceste informații contribuie la vânzarea revistelor.

În articolul meu preferat se spune că vitaminele sunt în stare să stagneze cancerul, bolile cardiovasculare și acțiunea distrugătoare-îmbătrânirea. În acest articol de 6 pagini este doar o singură frază negativă spusă de medicul căruia autorul reportajului i-a dresat următoarea întrebare: „Ce părere aveți despre vitaminele minerale ca suplimente alimentare pentru hrana noastră?” Și iată ce răspunde acest medic: „Folosirea vitaminelor nu aduce nici un folos”- părerea medicului Victor Huby – profesor la Școala de Medicină Manksinai, „...toate vitaminele și mineralele ca suplimente fac doar ca urina noastră să fie mai scumpă”. Dacă am traduce aceste cuvinte pe înțelesul tuturor atunci rezultă că noi urinăm dolari, adică cheltuiem banii fără nici un folos. Dar iată ce aș vrea să spun eu referitor la acest lucru – după ce am efectuat 17.500 de autopsii la 14.500 de animale diferite din toată lumea și la 3.000 de oameni care întotdeauna doreau să fie sănătoși, ei și familiile lor: „Dacă nu investești în tine minerale și vitamine atunci sigur vei investi în bunăstarea medicilor.”

Toți longevivii care au trăit 120-140 de ani au multe lucruri în comun. Ei toți trăiesc la o altitudine de 8.000-14.000 funzi deasupra nivelului mării. Ei au anual doar două dimineți cu precipitații, deci practic nu plouă, nu ninge deloc. Sunt regiuni foarte uscate. Cum fac ei rost de apă de băut și pentru irigații? De la zăpezile din munți care se topesc. Apa care curge de sub acești ghețari nu e la fel de curată și transparentă ca apa de la robinet. Dacă umplem un pahar și ne uităm la ea, aceasta are o culoare alg-gălbuie sau alb-albăstruie. Ea conține de la 60 până la 72 de minerale.

Râul Titicaca este supranumit „laptele ghețarilor”. Locuitorii folosesc această apă pentru băut, primind 8-12% din mineralele necesare. Dar ceea ce este mai important este faptul că ei irigă solul cu această apă an de an, recoltă după recoltă, generație după generație și nu au diabet, boli cardiovasculare, hipertensiune, artrită, osteoporoză, cancer, cataractă, glaucom, copii cu malformații, nu au închisori, nu au narcomani, nu au impozite, nu au medici și trăiesc 120-140 de ani fără boli. Ce credeți despre importanța acestor minerale?

CÂND ÎNTR-O ZI NU PRIMIȚI ACESTE MINERALE, VĂ SCURTAȚI VIAȚA CU CÂTEVA ORE SAU CHIAR ZILE!

Gândiți-vă la această problemă și să fiți sănătoși!"

Obține 20% reducere!

Înscrie-te ca membru Eden Line și primești 20% reducere la toate produsele noastre, pe viață.

Click aici-> Mă înscriu!